Datini si obiceiuri de Craciun

Datini si obiceiuri de Craciun

Decembrie este, probabil, cea mai asteptata si mai indragita luna a anului. De toata lumea, dar in special de copii. Este luna in care temperatura scade mult, iar zapezile cad in cantitati mari, natura

oferindu-ne astfel placerea de a schia, a patina si mai ales de a merge

cu sania la derdelus. Dar, marile bucurii pe care ni le aduce aceasta

ultima luna a anului sunt Sarbatorile Craciunului, cu toate credintele si

datinele care le insotesc.

rimul semn ca se apropie Sarbatorile este dat de Sfantul Nicolae: in fiecare casa, copiii - dar si unii adulti - isi pregatesc ghetele, lustruindu- le si punandu-le langa usa. Vine noaptea de 5 spre 6 decembrie, atunci cand Mos Nicolae trece pe la toate gospodariile pentru a lasa cate ceva
in ghete: cadouri pentru cei care au fost buni si cuminti, sau cate o nuia pentru cei neascultatori. Tot pana in Craciun, pe 20 decembrie, peste sarbatoarea religioasa a Sfantului Ignatie Teoforul se suprapune datina romaneasca de taiere a porcului - Ignatul. In acea zi se pregatesc bucatele traditionale pentru Craciun: carnati, caltabosi, jumari, sangerete, slanina sau sunca etc.
Tot atunci se toaca si carnea pentru sarmale, iar pulpele se transeaza pentru friptura. Unele dintre preparate se pun la afumat (carnatii, slanina, pieptul ardelenesc etc.). Imediat dupa sacrificare, gospodarul face “pomana porcului”: ofera celor care l-au ajutat la taiat (uneori si vecinilor) sorici, carne proaspat prajita si un pahar de vin (sau tuica fiarta in anumite zone). In putinele zile ramase pana la Craciun, gospodinele fac piftie (racitura), sarmale, cozonaci cu nuca, mac si rahat (sau branza si stafide), placinta si prajituri diverse. In acelasi timp, incepe curatenia in casa si in curte, impodobirea locuintei si pregatirea hainelor pentru Sarbatori. Odata finalizate toate pregatirile, gospodinele pun din fiecare fel de mancare cate ceva intr-un cos de nuiele, plus o sticla cu vin, si duc acest cos la biserica, in seara de ajun, pentru sfintire.

Pe 24 decembrie, in aceasta zi de Ajun a Craciunului, incepe marea Sarbatoare a Nasterii Domnului. Primele semne le dau grupurile de colindatori, care pornesc din casa in casa, cu o traista incapatoare pe umar, pentru a le ura gazdelor fericire, sanatate si prosperitate. Aceste colinde sunt creatii populare cu text si melodie, care contin mesaje speciale (religioase sau satirice la adresa celor urati). Colindatorii vestesc nasterea Domnului, ureaza gazdelor sanatate si bucurii, primind pentru aceste urari cozonac, prajiturele, covrigi, nuci, mere si chiar colacei - pe care gospodinele care respecta traditia le-au pregatit cu mult timp inainte. Diferind doar destul de putin, colindele religioase sunt foarte asemanatoare in toate zonele tarii, cele mai cunoscute si apreciate fiind: “O, ce veste minunata”, “Steaua”, “Trei pastori”, “La Vifleim colo-n jos”, “Cantec de Craciun”, “Aseara pe inserate”.

Pe langa acestea, al caror subiect este Nasterea Domnului, romanii mai fac urari prin intermediul unor alte colind, create pe baza unor obiceiuri laice: "Plugusorul", "Capra", "Ursul", "Sorcova".

"Capra" este - de fapt - un om mascat, ascuns sub un costum larg, care tine deasupra capului un bat in varful caruia este cioplit un fel de cap de capra. “Falca” de jos a “caprei” este mobila, astfel incat gura acesteia se poate inchide sau deschide, dar mai ales poate “clampani”, facand un zgomot specific. In jurul caprei canta si danseaza alti colindatori mascati si costumati specific, unii dintre acestia fiind instrumentisti cu acordeon, fluier, toba sau chiar vioara. Este un colind vesel, cu umor, care provine dintr-un stravechi ritual agricol, practicat pentru a aduce rodnicie in anul ce vine. Pe vremuri, in fata caprei se aruncau boabe de grau, orz sau porumb. Asemanator cu “Capra” este obiceiul de a umbla cu “Ursul”, aceasta datina avandu-si de asemenea originea intr-un cult geto-dac, ce urmarea fertilizarea si purificarea solului si a gospodariei. Ursul este intruchipat de un flacau care poarta pe cap, pe umeri si pe spate blana unui astfel de animal, avand in jurul urechilor niste ciucuri rosii.

In timp ce ursul mormaie si joaca in ritmul tobelor si al fluieraturilor, ursarul striga: “Joaca bine, mai Martine, / Ca-ti dau paine cu masline”. “Ursul” este insotit de un grup de colindatori mascati si costumati, care reprezinta diverse animale sau personaje si care il atata prin strigaturi.
La sfarsit, toti le ureaza gazdelor multa sanatate, fericire, recolte bogate, mese imbelsugate si la multi ani.

Nu putem incheia fara a aminti obiceiul cel mai iubit de copii: datina Bradului de Craciun - o practica veche, pe care unii o considera chiar mai veche decat crestinismul si care simbolizeaza “pomul vietii”. Cei care ii atribuie o semnificatie crestina spun ca bradul este “pomul cunoasterii binelui si raului”, impodobirea acestuia cu mere rosii amintind de pacatul originar. De altfel, asa a fost consemnat istoric primul brad impodobit despre care vorbesc documentele: in anul 1605,
a fost inaltat la Strasbourg, intr-o piata publica, un brad impodobit cu mere rosii. Aceasta traditie germana a cucerit rapid Europa, dar si – mai apoi - America si restul continentelor, prin intermediul colonistilor care au populat Lumea Noua. In zilele noastre, in ajunul Craciunului, in fiecare casa se impodobeste cate un brad (cu beteala, globuri, figurine, ghirlande, bomboane, artificii si lumanari sau beculete). Noaptea, Mos Craciun aduce daruri, pe care le pune sub brad. Bineinteles, numai celor care merita .

SUPERSTITII LEGATE DE SARBATORI


Vinerea Mare este ziua in care a fost crucificat Iisus si multe superstitii sunt legate de aceasta zi., majoritatea referindu-se la pâinisoarele cu cruce. In Vinerea Mare, oamenii din Devon au spart bucati de ceramica cu credinta ca cioburile ascutite pot taia, simbolic, trupul lui Iuda, tradatorul.
In aceasta zi nu se spala rufe, deoarece se crede ca viata celui care spala aceste haine poate fi spalata odata cu rufele. Nici fierarii nu bat cuie in aceasta zi, provenind tot de la simbolul crucificarii.

Se spune ca:

...e bine sa ai pe masa de Craciun si de Anul Nou crengute de
vasc. Aduce noroc.
...lumanarea cu care s-a mers la biserica de Inviere trebuie pastrata
peste an. Se aprinde in timpul furtunilor, pentru a proteja casa de pagube.
...in ziua crucii nu trebuie sa mananci fructe care contin semnul crucii in interior: nuci,
mere.
...cel care moare in vinerea Pastelui, va ajunge direct in rai.
...daca te tunzi in vinerea Pastelui, nu vei avea dureri de cap tot anul.
...aduce ghinion sa porti pantofi noi de Craciun.
...un cer senin de Craciun anunta un an roditor.
...daca bate vantul de Craciun, anunta ghinion.
...nu e bine ca intre Craciun si Anul Nou sa se tricoteze, sa se coase, sa se spele rufele.
...acel obiect pe care il tii in mana de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mana imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vietii tale in anul care vine. Daca tii bani in mana, vei merge bine cu banii tot anul, daca iti tii iubita de mana, iti va merge bine cu dragostea tot anul, daca tii paharul in mana, va fi un an vesel.
...dorinta pusa la miezul noptii de Revelion are toate sansele sa se implineasca.
...aduce ghinion daca agati calendarul inainte ca noul an sa inceapa.
...aduce ghinion sa intorci fila de calendar inainte ca ziua sau luna sa se incheie.
...aduce ghinion sa intri in noul an fara nici un ban in buzunar, e bine sa aveti bani (mai ales noi) in fiecare portofel.
...e bine sa nu va gaseasca anul nou cu datorii, altfel veti avea datorii tot anul.
...primul om care va trece pragul in prima zi din noul an va influenta tot anul. Persoanele blonde sau roscate aduc ghinion, persoanele brunete aduc noroc.
...prima persoana care va suna sau va bate la usa in prima zi din noul an trebuie primita. Daca prima persoana care va intra in casa e femeie - va fi un an prost, daca e barbat - va fi un an norocos.
...nu trebuie sa aruncati nimic din casa in prima zi de an nou, nici macar gunoiul! E bine ca
ceva sau cineva sa va intre in casa in prima zi din anul nou, nu sa iasa!
...faceti ceva - cat de mic - care are legatura directa cu munca dv. in prima zi a noului an
pentru a va merge bine la serviciu tot anul.
...nu spalati nimic in prima zi a noului an.
...prima zi din noul an trebuie sa va gaseasca in curatenie deplina, deci e bine ca inaintea
anului nou sa faceti curatenie si in cele mai ascunse unghere.
...imbracati ceva nou pe 1 Ianuarie.
...nu spargeti nimic in prima zi a noului an.
...nu plangeti in prima zi a noului an.
...faceti mult zgomot la miezul noptii pentru a alunga spiritele rele (clopotei, petarde etc)
...nu imprumutati bani si nu faceti datorii pe 1 ianuarie.
...e semn rau sa spargi ceva in noaptea de Anul Nou.
...e semn rau daca stranuti in noaptea de Anul Nou.
...aduce noroc sa mananci carne de porc sau linte de Anul Nou.
...Anul Nou va fi luminos si bun daca se lasa o lampa sau o lumanare aprinsa pana la ziua.
...in dimineata de 1 ianuarie se pun bani de argint in apa cu care se spala membrii familiei.
...e bine sa va imbracati in rosu in noaptea de Revelion.
...nu injurati si nu folositi cuvinte urate in ajun de An Nou.
...lasati usa, geamul, dulapurile deschise in noaptea de Anul Nou.
...ceea ce faci in ajun de An Nou vei face tot anul urmator.
...daca faci baie in ziua de Craciun, vei ramane curat tot anul.
...daca mananci mere in ajun de Craciun, vei fi sanatos tot anul.
...copiii nascuti de Craciun sau de Anul Nou sunt norocosi.

CURIOZITATI

Destin. In unele locuri, traditia spune ca ziua in care cade Craciunul ar fi foarte importanta pentru destinul oamenilor. Daca-i luni /N-o sa ai ani buni. Daca e marti/ La toti ai sa imparti. Craciunul daca-i joi /Foame-o fi apoi. Dar daca e vineri /Numeri anii tineri. De-i sambata Craciun/Avea-vei un an bun. Craciun duminica de vei avea /Sa te astepti la iarna grea…

Raposatii. La miezul noptii, raposatii revin la casele lor pentru a lua parte la masa de Craciun. De aceea, usa trebuie lasata deschisa pentru ca acestia sa poata pleca. La miezul noptii si natura devine stranie. Se povesteste ca animalele vorbesc precum oamenii, ca albinele se agita in stupi, ca animalele ingenuncheaza in grajduri… La prima bataie a ceasului in noaptea de Craciun, arborii fructiferi infloresc. Florile dispar insa la cea de-a douasprezecea bataie a pendulei.